Mitul managerului

MICHAEL GERBER

MITUL MANAGERULUI
Ed. Amaltea, 2004, Bucureşti

Ce este Mitul Managementului?

• O alternativă la managementul practicat în mod obişnuit
• O revoluţie în privinţa ideii de management

Ce face managerul mitic?

• Îşi asumă responsabilitatea pentru deciziile luate
• Se angajează cu rigurozitate
• Îi învaţă pe oamenii din organizaţie să-şi depăşească limitele şi să participe la dezvoltarea sistemului de exploatare a organizaţiei pe care o conduce
• Îşi îndeplineşte obiectivele importante, considerându-şi organizaţia o companie a sa
• Se gândeşte la organizaţia sa ca la o întreprindere mică

Atitudinea managerului mitic

• Este convins că viaţa sa are un sens
• Este convins că munca pe care o depune are o valoare şi este importantă
• Îi pasă de sine, de organizaţia din care face parte şi de oamenii din jurul său
• Are capacitatea de a face alegeri de valoare, de a-şi reinventa viaţa şi rolul pe care-l joacă în organizaţie
• Ştie să se autoconducă

Regulile managerului mitic

• Să ştii ce vrei
• Să ştii că ai puterea de a obţine ceea ce vrei
• Nu există alte cauze cu excepţia celor generate de tine
• Dacă nu te poţi conduce pe tine însuţi nu poţi conduce nimic
• Nu există răspunsuri simple, ci doar întrebări complexe
• Înainte de a fi mai bine, va fi mai rău
• Aceste reguli trebuie să devină principiile definitorii ale vieţii

Primele sfaturi ale managerului mitic

• Lasă deoparte pentru o vreme ideea că trebuie să ştii ce vrei
• Învaţă cum să te adaptezi intensităţii dorinţei şefului, în loc să o reflectezi
• Urmeză-ţi propria viziune
• Tu stăpâneşti procesul şi parcurgerea lui constituie inteligenţa ta, priceperea ta, transformarea ta care contribuie la crearea unei noi viziuni despre tine
• Responsabilitatea fiecărui manager este să devină forţa care îi susţine viaţa, alegând să fie propriul său şef
• Înţelege că trebuie să fii sigur de ceea ce vrei!

Alte sfaturi ale managerului mitic

• Dorinţa şi intensitatea merg mână în mână, dar pentru a vedea care este intensitatea potenţialului tău, la capacitate maximă, trebuie să ai propria intensitate, ce reprezintă doar un produs a ceea ce doreşti.
• Stabileşte o relaţie cu tine însuţi
• Stabileşte un echilibru între cele 3 roluri pe care le joci zilnic: şef, manager, tehnician
• Creează standarde pe baza cărora să te evaluezi zilnic
• Pentru a conduce trebuie să înveţi să te conduci pe tine însuţi
• Învaţă să delegi sarcinile şi înţelege că nu poţi controla totul
• Descoperă ce întrebări trebuie puse pentru că întrebările, nu răspunsurile constituie cheia.

Responsabilităţile managerului mitic

• Să pună la dispoziţie competenţa, capacitatea şi resursele pentru îndeplinirea viziunii
• Să (re)inventeze, implementeze, monitorizeze şi să evalueze procese şi sisteme
• Să scape de obsesia de a face munca tehnicianului care este responsabil cu punerea în practică a proceselor şi sistemelor managerului în vederea îndeplinirii viziunii şefului
• Să respecte capacitatea oamenilor de a-şi asuma responsabilitatea pentru a se autoconduce în timp ce aplică noi procese şi sisteme.
• Să înveţe să devină propriul său şef
• Să descopere ce este adevărat şi ce nu este adevărat în privinţa organizaţiei sale în scopul de a oferi clienţilor acel produs sau serviciu unic sau diferenţiat
• Să facă din management un reper în cadrul procesului care îi transformă viaţa pentru a se bucura de mai multă autoritate, convingere, productivitate, fericire.

7 paşi pentru a deveni manager mitic

1. Scopul principal
2. Obiectivul strategic
3. Strategia financiară
4. Strategia organizaţională
5. Strategia managerială
6. Strategia de resurse umane
7. Strategia de marketing

Clarificări conceptuale

Competenţa apare sub forma unei expertize pasive şi active.

• Expertiza pasivă înseamnă să ştii ce trebuie să faci şi cum să faci, iar când nu ştii să-ţi dai singur seama ce şi cum trebuie făcut.
• Expertiza activă este abilitatea care transformă expertiza pasivă în acţiune şi se manifestă sub forma proceselor şi sistemelor.

Scopul principal

• Este viziunea pe care o aveţi cu privire la modul de viaţă pe care aţi dori să-l trăiţi
• O declaraţie despre cum aţi dori să arate viaţa dvs. atunci când se va apropia de sfârşit.
• Un instrument care ajută intensificarea puterii cunoaşterii de sine şi la clarificarea obiectivelor personale în ce priveşte cariera.

Intrebări cheie

• Cine sunt?
• De ce sunt aici?
• Ce sper să realizez în această organizaţie?
• Care este scopul organizaţiei mele?
• Ce vreau?

Paşii definirii scopului principal

• Autocunoaşterea (să-ţi dai seama de pasiunea şi potenţialul tău)
• Intercunoaşterea
• Să realizezi impactul pe care-l ai asupra oamenilor din jurul tău
• Dezvoltarea unei strategii cu privire la oamenii şi procesele din jurul tău
• Să realizezi o descriere imparţială a vieţii pe care vrei să o trăieşti

Obiectivul strategic al managerului mitic

• O fuziune între scopul său principal şi obiectivul strategic al organizaţiei care ar trebui să fie un loc în care să se poată dezvolta şi observa în timp ce devine cea ce îşi doreşte să devină
• Un reper extern prin care poate evalua vehiculul pe care-l foloseşte în realizarea obiectivului principal
• Permite proiectarea organizaţiei ideale care l-ar ajuta să devină ceea ce-şi doreşte

Organizaţia conştientă

• Organizaţia conştientă caută inteligenţă
• Posedă o viziune clară şi sisteme integrate
• Are un simţ ridicat al determinării, ordinii, implicării
• Oamenii sunt responsabili şi satisfăcuţi

Factorii de influenţă esenţiali

• Clienţii
• Angajaţii
• Furnizorii
• Creditorii

Iau decizii pe baza a 4 categorii de referinţe:

• Vizuale
• Emoţionale
• Funcţionale
• Financiare

Pun la dispoziţie o matrice în interiorul căreia se poate demara dezvoltarea obiectivului strategic.

Alte întrebări cheie

• Cum va arăta organizaţia mea?
• Cum se va simţi?
• Cum va funcţiona?
• Din punct de vedere financiar, cum îşi va justifica existenţa faţă de clienţi, angajaţi, furnizori şi creditori?

Strategia organizaţională

• Ce tebuie să realizăm noi aici?
• Care sunt promisiunea şi procesul organizaţiei noastre?
• Ce rezultat unic şi-a propus organizaţia noastră să obţină şi în ce mod intenţionează să îl obţină?

Cei 7 centri ai Atenţiei Managerului Mitic

DISCIPLINELE ESENŢIALE ALE AFACERILOR (funcţii strategice):

1. Marketingul
2. Managementul
3. Banii

PROCESELE ESENŢIALE ALE AFACERILOR (funcţii tactice):

4. Comunicarea
5. Conversia
6. Satisfacerea clientului
7. Conducerea

Intrebări cheie pentru funcţiile strategice

• Care este rezultatul pe care dorim să-l obţinem? (marketing)
• Cum vom proceda? (management - procesul)
• Ce tarif vom impune pentru serviciile noastre? (marketing şi bani – strategia de stabilire a preţului)
• De câţi bani vom avea nevoie? (marketing, bani şi management – cerinţe cu privire la capital)
• Cât de mulţi bani vom câştiga la sfârşit? (marketing, bani şi management – profitul şi rentabilitatea investiţiilor)

Organizaţia viitorului

• O organizaţie mai iluminată, mai inteligentă, mai umană, mai conştientă
• O organizaţie care depinde de sisteme şi nu de oameni
• Oamenii sunt cel mai important activ
• Timpul este cel mai important avantaj

©Virginia-Smărăndiţa Brăescu

The Elegant Universe - Einstein's Relativity

André Moreau vorbeste despre filozofia sa

Un nou concept de librărie

Librăria Le Furet du Nord de la Lille este una dintre cele mai mari librării din lume.

http://www.furet.com/

Diverta, membră a grupului RTC Holding, a introdus pe piaţa din România un nou concept de librărie, apropiat de Furet du Nord din nordul Franţei. În aceste librării nu se vând cărţi, ci se oferă servicii. Clienţii pot răsfoi cărţile aşezaţi comod pe un fotoliu sau o canapea, savurând o cafea, în timp ce copiii se joacă sau ascultă poveşti într-un alt colţ al librăriei.

Lansări de carte, sesiuni de lectură, audiţii muzicale, ateliere pentru copii, competiţii de jocuri pe calculator...toate într-un singur nume Diverta. Imi place!

Carte de Cartier este o campanie de civism corporatist a Fundaţiei RTC, care desfăşoară în toată ţara multe programe cu caracter socio-cultural. Iată câteva exemple:

• Tabere naţionale de creaţie, de go, arte vizuale, jurnalism, radio şi cinematografie, stiinţe;
  
• Programul "Te-am prins citind" funcţioneaza ca o campanie de activităţi interactive: dezbateri, documentare, ateliere de promovare a lecturii, mini-expoziţii etc;Premierea performanţei: burse acordate premianţilor Şcolii Normale Superioare Bucureşti;


• "Atelierele creative RTC" - un nou concept pentru timpul liber, petrecut în spaţii neconvenţionale; conceptul reuneşte tineri studenţi care au adaptat programe pentru cei interesaţi de lectură, dezbateri, limbi străine, teatru, matematică, muzică şi jocuri de familie; fără profesori, bănci sau tablă, copiii au performat în disciplina aleasă.
  
• Proiectul "Mediateca RTC", o campanie educativă şi de dotare cu video-recordere şi kiturile aferente a 185 de instituţii de invăţământ. Fundaţia a mai premiat 1700 de copii din 114 şcoli pentru implicarea în dezvoltarea abilităţilor web.

Sursa: http://www.fundatiartc.ro/

În prezent, există peste 70 de magazine Diverta în toată ţara : peste 10.000 de titluri de carte, o gamă extinsă de jucării şi jocuri cu caracter educativ, produse de birotică-papetărie cu design clasic sau fashion, produse de IT&C, muzică şi film. (sursa: http://www.presaonline.com/)

Paradox şi lectură

Moto: "Le verbe lire ne supporte pas l'impératif. Aversion qu'il partage avec quelques autres : le verbe « aimer »… le verbe « rêver »… (Daniel Pennac, Comme un roman, Gallimard, 1992)

Cuvinte cheie: paradox, lectură, tandreţe, mediere

Ideea acestui articol mi-a fost inspirată de citatul pe care l-am ales ca moto. Dacă lectura, iubirea şi visarea nu suportă imperativul, atunci cum putem face pentru a le experimenta cu plăcere?

Pentru a face pace cu lectura, Daniel Pennac ne recomandă să o oferim în mod gratuit, asemenea unui cadou, fără să aşteptăm ceva în schimb. Aşa se oferă şi tandreţea. Ea este o calitate a relaţiei pe care o propunem celorlalţi. Atunci când este oferită şi nu impusă, tandreţea hrăneşte iubirea în prezent şi ne permite să anticipăm viitorul aşa cum ni-l dorim. Dacă oferim celor din jur pasiunea noastră pentru lectură, fără să o impunem, există şansa de a trezi în ei dorinţa de a citi, astfel încât să poată experimenta propria plăcere de a citi.

Tandreţea nu se negociază. Ea este un cadou atunci când ştim să o oferim şi să o primim. Mult mai puternică decât voinţa, tandreţea este o busolă a momentelor noastre de rătăcire, ce ne indică direcţia cea bună pentru a nu cădea în capcana resentimentelor şi remuşcărilor. [1]

În locul injuncţiei de a citi, Daniel Pennac propune o antidogmă scandaloasă – „dreptul de a nu citi” – care, din fericire, are şi un corolar: „a citi” este un drept liber consimţit şi nu o obligaţie. Miza medierii lecturii este aşadar naşterea propriei dorinţe de a citi, graţie unei relaţii ternare în care fiecare există şi se poate afirma. Trezirea interesului pentru lectură este un fenomen de mediere, care este eficientă numai dacă rămâne invizibilă în ochii celui influenţat.[2]

Enunţul paradoxal „Nu trebuie să citiţi” stârneşte curiozitatea şi are şansa de a provoca efectul invers dorit. Arta influenţării constă în apăsarea pe „butonul corect" prin utilizarea cuvintelor potrivite şi centrarea intenţiei paradoxale pe teama de a nu înţelege cărţile care stă la baza refuzului de a citi. Astfel teama de a nu înţelege cărţile este înlocuită de dorinţa de a râmâne în contact cu ele. Această tehnică de intervenţie paradoxală este utilizată în psihoterapia scurtă promovată de Şcoala de la Palo Alto[3], care evidenţiază ideea că în comunicare, înţelegerea sensului unei conduite rezultă din resituarea acesteia în contextul global în care s-a produs interacţiunea dintre actorii direct implicaţi.

Ştiinţa comunicărilor a dezvoltat ideea potrivit căreia sensul este o construcţie şi apare dintr-o „contextualizare”, ca urmare a organizării elementelor într-o reţea. Din perspectivă filosofică, există sens atunci când există înţelegere. Pentru a „conferi sens”, un element trebuie să acţioneze într-un sistem în care se integrează. Acest sistem se mai numeşte şi formă (Gestalt în limba germană). În psihologia formei, accentul este pus pe relaţiile pe care mintea le stabileşte între un element anume şi contextul său. Între percepţia şi interesele sau aşteptările unei persoane se stabileşte o relaţie puternică, datorată implicării persoanei pentru care va exista sensul ce se intaurează simultan cu geneza formei. Aceasta nu este fixă. Forme noi se pot desprinde de pe fundal în funcţie de cadrele noastre de referinţă. Recadrarea sau schimbarea de context permite descoperirea de semnificaţii noi pentru acţiunile desfăşurate în acel cadru.

[1] vezi Salomé, J (2005), Inventer la tendresse, éditeur Bachari
[2] vezi Mucchielli, A. (2002), Arta de a influenţa, ed. Polirom, Iaşi
[3] vezi Dafinoiu, I. (2001), Elemente de psihoterapie integrativă, ed. Polirom, Iaşi

©Virginia - Smărăndiţa Brăescu

Promovarea cărţilor şi medierea lecturii în România (exemple)

1. Lansările de carte organizate de edituri, biblioteci, centre culturale. Multe dintre ele se desfasoară în prezenţa autorului şi a unor invitati ce discută pe marginea cărţii. Aceste evenimente permit stabilirea unei legături directe între autorul cărtii, mass media şi cititori, o mai bună mediere a subiectului cărţii, precum şi facilitarea accesului la sens.

2. Turnee de promovare a cărţilor

Amintim aici turneul de promovare a cărţii Vocile puterii de Adriana Saftoiu, care a pus foarte bine în evidenţă rolul de mediator social şi cultural pe care editura TREI şi-l afirmă în spaţiul nostru cultural.

3. Revista "Observator cultural" editata de Fundatia Culturala XXI.

4. Emisiunea săptamanală Parte de carte propusă de Cristi Tabara la PRO TV. Aceasta emisiune se doreste a fi un exercitiu intelectual si urmareste, prin dezbaterile pe marginea unor cărti de actualitate, să starnească interesul publicului pentru subiectele abordate.

5. Emisiunea Omul care aduce cartea realizată de criticul literar Dan C. Mihăilescu, care prezintă în fiecare zi, la PRO TV, câteva cărţi alese din ultimele apariţii din spaţiul publicistic, de la cărţi de filozofie, istorie, beletristică, eseistică, până la dicţionare şi ghiduri practice. Abordând diverse modalitaţi de prezentare (academică , neconvenţională, non-conformistă etc), criticul Dan C. Mihăilescu işi propune să facă literatura accesibilă publicului larg şi ne oferă totodată, conform spuselor sale, o doză cotidiană de optimism. Mai multe informaţiii puteţi afla pe http://www.dancmihailescu.ro/ .

6. Manualele şcolare şi cărţile utilizate de profesori sunt suporturi materiale ale medierii didactice, care reprezintă o formă aparte de difuzare a culturii în scopul dobândirii unei cunoaşteri sociale. In transpunerea didactică, profesorul mediator decodifică informaţia stiinţifică abstractă pentru a o face accesibilă elevilor şi are în permanenţă în vedere structurarea şi restructurarea informaţiilor.

7. Targuri, festivaluri si expozitii de carte : Gaudeamus, Bookfest, Targul Educatiei, Minilibri (mai multe informatii pe http://www.hed.ro/targuri.php), Festivalul de Carte şi Arte, Targul National de Carte Librex de la Iasi, Targul de carte Kilipirim de la sala Dalles, Targul International de Carte si Muzica Brasov, Primul targ de carte veche din Romania, la Cluj etc.

8. Ziua Porţilor Deschise organizată de biblioteci cu ocazia Zilei Naţionale a Bibliotecarilor. Iubitorii cărţii au posibilitatea să vadă colecţii speciale, cărţi vechi, cărţi rare, cărţi cu autograful scriitorilor, noutăţi editoriale, cărţi care se remarcă prin calitatea realizarii grafice etc.
Din anul 1998, Ziua Naţională a Bibliotecarilor se sărbătoreşte în Romania pe 23 aprilie, dată ce corespunde cu Ziua Internaţională a Cărţii şi a Dreptului de Autor ce se sărbătoreşte din anul 1995, la iniţiativa UNESCO.

9. Carte de Cartier, o campanie de civism corporatist a Fundatiei RTC. Aceasta campanie isi propune sa reuneasca programe culturale si sociale care au rolul de a intermedia intre cultura oficiala, recunoscuta, si cultura urbana, neoficiala. "Avand sprijinul unui grup economic puternic, Fundatia RTC si-a propus sa se implice in cresterea gradului de cultura si civilizatie a comunitatilor in care traim si ne desfasuram activitatea de zi cu zi ", declara omul de afaceri Octavian Radu.

Sursa: Comunicat de presa Fundatia RTC - Bucuresti, 30 Iulie 2007

10. Campania de lectură "Cartea, lifting pentru suflet" iniţiată în februarie 2006 de Cosmetics Oriflame Romania şi Editura Curtea Veche. În prima zi de Joi a fiecărei luni, în cadrul Întâlnirilor de joi, Cosmetics Oriflame Romania împreună cu ed. Curtea Veche lansează o carte.

11. Biblioteca fără fir , program de promovare a lecturii în mod direct, prin interactiunea între oameni care impărtăşesc idei şi pasiuni comune cu privire la lectură. Iniţiativa acestui proiect aparţine Fundaţiei „NOI CITIM”, care se bucură pentru constituirea fondului de carte oferit spre împrumut de sprijinul:

• Oriflame Cosmetics România
• Editura Curtea Veche
• Editura Trei
• Editura Niculescu
• Editura Rao
• Editura Nemira
• Editura Tritonic
• Wall Street, cotidian de business

12. Lectură cu participarea autorului

Iata cateva exemple:

- La Institutul Francez din Bucuresti in colaborare cu diferite edituri.

• Lectură bilingvă din romanul lui Elie Wiesel, Dorinţa nebună de a dansa. Eveniment organizat de Ambasada Franţei şi Institutul Francez pentru a face cunoscută marelui public această carte apărută la editura Trei. Traducere din limba franceză de Doru Mareş.
• Lectură bilingvă cu acompaniament de pian. Eveniment organizat de Institul Francez împreună cu Editura Nemira. Fragmente din romanul Iubirea din nou de Philippe Forest.
• Lectură bilingvă cu interludii muzicale din romanul Un secret de Philippe Grimbert, publicat de editura Trei, 2007
• Lectură bilingvă cu interludii muzicale din romanul Marilyn pe divan de
  Michel Schneider. Eveniment organizat de Editura Trei, Institutul francez si Ambasada Frantei in Romania.

- La Centrul Cultural German

- La Universitatea Ovidius din Constanta

• Intâlnire cu scriitorul francez Philippe Claudel. Eveniment organizat de Lectoratul de franceză şi Facultatea de Litere a Universităţii „Ovidius" din Constanţa, în colaborare cu Serviciul de Cooperare şi de Acţiune Culturală de pe lângă Ambasada Franţei la Bucureşti.

- La Festivalul MitOst - Timişoara 2006, organizat de Asociaţia pentru Schimb Cultural şi Lingvistic în Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est, sub înaltul patronaj al ministrului român de externe şi al Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti. Festivalul se desfăşoară în fiecare an în alt oraş din Europa Centrală sau de Est (2003 - Pecs, Ungaria; 2004 - Vilnius, Lituania; 2005 - Wroclaw, Polonia, 2006 – Timişoara).

13. Forumul Naţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret dedicat în 2007 activităţii bibliotecilor şcolare şi pentru copii. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Editorilor din România-UER şi Secţia Naţională IBBY România, în colaborare cu Secţia Naţională România a Federaţiei Internaţionale a Comunităţilor Educative-FICE, cu Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti şi cu Palatul Naţional al Copiilor.

14. Concursuri naţionale de promovare a lecturii lansate de organizatorii Forumului Naţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret:

• Cea mai frumoasă pledoarie pentru lectură (eseuri scrise de cadre didactice şi bibliotecari)
• „Scrisoare către personajul preferat” (dintr-o carte pentru copii) – trei categorii de vârstă: clasele a IV-a – a VI-a; clasele a VII-a - a IX-a; clasele a X-a - a XII-a
• Cel mai bun program de stimulare a lecturii
• Cel mai interesant eveniment organizat cu prilejul Zilei Internaţionale a Cărţii pentru Copii şi Tineret.

15. Alte proiecte, concursuri si programe:

• Proiectul "Cartea cadou" initiat de compania Diverta. Angajatii Diverta vor oferi, in fiecare librarie, sugestii clientilor pentru ca acestia sa cumpere o carte atunci cand doresc sa faca un cadou cuiva drag.
• Proiect cultural "Roata copilariei". Joc. Lectura. Studiu. Proiectul este initiat de Biblioteca Metropolitana Bucuresti.
• Programul educaţional “Magia Cărţii” iniţiat de Coca-Cola în octombrie 2003. Derulat sub sloganul “Descoperă lumea magică a cărţilor”, programul ”Magia Cărţii” s-a adresat elevilor din învăţământul primar românesc, clasele III-IV, având ca obiectiv principal modelarea de la vârste fragede a gustului pentru lectură prin utilizarea metodelor participative de dezvoltare personală: “Drama In Education” şi “Theatre In Education”. “Ziua Cărţilor Deschise” este evenimentul ce a marcat incheierea acestui program educational si a fost organizat de Coca Cola in parteneriat cu Fundatia CONCEPT si Ministerul Educatiei si Cercetarii.
• Concursul anual de ex-libris organizat de Biblioteca "Radu Rosetti" din Oneşti, jud. Bacău.
• Concursul naţional de promovare a lecturii "Lumea e poveste" organizat de Asociaţia Cărţi pentru Copii şi Tineret, în colaborare cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării (avizul cu nr. 39667/26.10.2004), pe 2 aprilie. Această dată corespunde zilei de naştere a scriitorului H.C. Andersen şi marchează în întreaga lume, începând din 1967, Ziua Internaţională a Cărţii pentru Copii şi Tineret.
• Festivalul Naţional "Bucuria lecturii
• Lista de onoare IBBY (autori, ilustratori şi traducători)
• Premiul H. C. Andersen pentru programe de stimulare a lecturii în rândul copiilor
• Premiul Astrid Lindgreen (scriitori, povestitori, ilustratori, programe de lectură cu o îndelungată activitate în domeniul cărţii şi lecturii pentru copii).

16. Uniunea Editorilor din România - UER, noua denumire a Asociaţiei Editurilor cu Profil Pedagogic şi Cultural, desfăşoară numeroase programe educaţionale şi culturale.

17. Simpozionul Naţional de Didactica Limbii şi Literaturii Române desfăşurat la Cluj, în 2004, a avut ca temă ,,Lectura. Repere actuale”. Peste 150 de participanţi din ţară şi străinătate au pus în discuţie problema lecturii.

18. Marşul „Drumul cărţii” organizat de elevii de la International School of Bucharest (ISB) pentru a sărbători Ziua Internaţională a Cărţii şi a Dreptului de Autor. Elevii au ieşit în stradă îmbrăcaţi în costumele personajelor din poveştile şi desenele animate preferate, strigând în cor „We love books!” („Iubim carţile”) şi fluturând pancarte colorate pe care scria „Reading is fun!” („Cititul e distractiv”).

19. În reviste şi alte publicaţii...

20. Pe internet:

• Paginile web ale editurilor
• Librariile virtuale: http://www.diverta.net/, e-librarie.ro, http://www.librariaonline.ro/ , http://www.booksonline.ro/, http://www.cartea-mea.ro/, http://www.cartea-ta.ro/, http://www.supercarti.ro/ , http://www.raft.ro/ , http://www.librarieomniscop.ro/, http://librarie.e-noesis.ro/, http://libraria-academica.ro/, http://carti.artline.ro/etc.
• Bloguri: Blogul editurii Nemira, http://tritonicnews.blogspot.com/, Clubul de Carte bookblog.ro, Mediatorul cartii,
• Biblioteca fără fir etc.
• Reviste online: http://www.observatorcultural.ro/ etc.

Medierea culturală şi mediatorul cultural

e este medierea culturală ?

Medierea culturală este un proces care urmăreşte restabilirea legăturilor între societate şi cultură, între artă şi public, între cultură şi populaţii. Rolul medierii este de crea condiţiile unei întâlniri, ale unui dialog deschis. Medierea culturală reprezintă punerea în scenă a triadei formată din public, operă şi mediator.

Obiectivele medierii culturale:

- Democratizarea culturii astfel încât arta să devină accesibilă publicului larg. Orientarea descendentă, dinspre profesioniştii ce activează în domeniu spre public, contrazice principiul democraţiei culturale care vizează un demers ascendent.
- Introducerea artei şi culturii în cotidian prin găsirea unor noi modalităţi de întâlnire a publicului cu arta şi favorizarea punţilor de legătură între diferitele mijloace de exprimare artistică.
- Plasarea publicului în centrul acţiunii artistice şi culturale printr-o permanentă centrare a mediatorului pe public şi nu pe colecţie sau operă.

Principiile medierii culturale:

- Dialogul între mediatorul cultural şi public are loc pe picior de egalitate
- Medierea culturală permite oamenilor să-şi exprime propria cultură. Opera este completată de privirea spectatorului şi medierea facilitează construirea semnificaţiei operei.
- Medierea culturală se adresează tuturor categoriilor de public, nu doar publicului dezavantajat. - Medierea culturală nu este neutră, ci este rezultatul unor alegeri şi răspunde unor obiective
- Medierea culturală permite interpretări diverse şi noi lecturi ale operelor
- Medierea culturală stimulează imaginaţia oferind doar câteva chei pentru interpretare.

Profesia de mediator cultural

Mediatorii culturali sunt specializaţi în comunicare şi crearea de relaţii între toate formele artei, culturii, patrimoniului si populaţii. Meseriile medierii culturale sunt foarte diverse: de la atasat de presă până la organizator de turnee muzicale, de promovare a cărtii sau de evenimente pentru municipalitate. Toate aceste meserii diverse au în comun favorizarea întâlnirii dintre evenimentul cultural şi publicul său.

Ce face mediatorul cultural?

· Organizează expoziţii, promovează spectacole;
· Creează evenimente culturale pentru un oraş sau la nivelul unei instituţii;
· Strânge fonduri, întocmeşte dosare de finanţare;
· Concepe programul unui teatru sau strategia culturală a unui oraş;
· Organizează turnee, întâlniri cu artiştii, diverse manifestări, festivaluri, evenimente culturale;
· Organizează programul activităţilor culturale;
· Coordonează munca echipelor care lucrează la gândirea şi aplicarea strategiei de abordare a grupurilor sociale pentru care aceste programe sunt destinate;
· Se adaptează publicului, asigură comunicarea internă şi externă;
· Favorizează dezvoltarea personală graţie culturii sale generale, creativităţii, imaginaţiei şi forţei sale de afirmare;

Conform misiunii sale, mediatorul cultural poate coordona unul sau mai multe proiecte culturale. În ceea ce priveşte statutul său, mediatorul cultural poate fi salariat sau doar colaborator al unor firme, instituţii sau asociaţii.

©Virginia-Smărăndiţa Brăescu