®Mediatorul cărţii: februarie 2008

sâmbătă, 23 februarie 2008

luni, 11 februarie 2008

Inteligenta sociala - o idee careia i-a venit vremea

ed. Curtea Veche, 2007

Inteligenţă socială (SQ)[1] este o idee căreia i-a venit vremea. Această idee este sustinută de Karl Albrecht care-şi prezintă rezultatele cercetărilor în cartea cu aceleasi titlu Inteligenţa socială. Convingerea autorului este întărită de citatatul lui Victor Hugo pe care l-a ales ca moto.

"Un singur lucru este mai puternic decât toate armatele lumii, şi anume o idee căreia i-a venit vremea." (Victor Hugo)

Cercetările lui Karl Albrecht au la bază pe cele ale profesorului Howard Gardner despre conceptul de inteligenţă multiplă (IM). Asemenea celor şase faţete ale unui cub, inteligenţele multiple identificate de Gardner se întâlnesc pentru a forma un întreg:

inteligenţa abstractă (raţionamentul simbolic de tip IQ)
inteligenţa practică (punerea ideilor în practică)
inteligenţa emoţională (cunoaşterea şi gestionarea trăirilor lăuntrice)
inteligenţa socială (abilitatea de a te înţelege bine cu alţii şi de a-i face să coopereze cu tine)
inteligenţa estetică (un simţ al formei, design-ului, literaturii, artelor plastice, muzicii şi al altor experienţe holistice)
inteligenţa kinestezică (competenţa întregului organism, de felul sportului, dansului, muzicii sau pilotării unui avion de luptă.

Cu puţin timp înaintea lui Howard Gardner, cercetările efectuate de Tara Bennett Goleman şi Daniel Goleman[2] despre inteligenţa emoţională (EQ) revoluţionaseră lumea psihologiei, contribuind la legitimarea conceptului de inteligenţă multiplă. În opinia lui Karl Albrecht, oamenii dotaţi cu o inteligenţă socială ridicată atrag mai mult, au magnetism şi comportamente care îi fac şi pe alţii să se simtă preţuiţi, capabili, iubiţi, respectaţi şi apreciaţi.

Cadrul SPACE propus de Karl Albrecht pentru înţelegerea inteligenţei sociale este alcătuit din cinci competenţe sociale:

Simţul situaţiei
Prezenţa
Autenticitatea
Claritatea
Empatia

Cadrul propus de Daniel Goleman pentru înţelegerea inteligenţei emoţionale este alcătuit din cinci dimensiuni:

Conştiinţa de sine: introspecţia, observarea şi recunoaşterea unui sentiment în funcţie de modul în care ia naştere.
Autocontrolul: conştientizarea elementelor care stau în spatele sentimentelor, aflarea unor metode de a face faţă temerilor, anxietăţii, mâniei şi supărărilor, dorinţa de adevăr, conştiinciozitatea, adaptabilitatea, inovarea.
Motivaţia: canalizarea emoţiilor şi sentimentelor pentru atingerea unui scop, însoţită de controlul emoţional, care presupune capacitatea de a reprima impulsurile şi de a amâna obţinerea recompenselor, dorinţa de a cuceri, dăruirea, iniţiativa, optimismul.
Empatia: capacitatea de a manifesta sensibilitate şi grijă faţă de sentimentele altora, persoana fiind capabilă să aprecieze diferenţele dintre oameni.
Aptitudini sociale: influenţa, comunicarea, managementul conflictului, conducerea, stabilirea de relaţii, colaborarea, cooperarea, capacitatea de lucru în echipă.

[1] Vezi D. Golman (2007) si Karl Albrecht (2007), Inteligenţa socială, ed. Curtea Veche, Bucureşti
[2] Vezi cărţile lui Daniel Golman traduse în limba română la editura Curtea Veche: Inteligenţa emoţională (2008, editia a IIIa), Emoţiile distructive (2005) şi Inteligenţa socială (2007) si Tara Goleman, Alchimia emoţională (2005)

©Virginia-Smărăndiţa Brăescu

sâmbătă, 9 februarie 2008

Cet incroyable besoin de croire

Auteur: Julia Kristeva
Titre: Cet incroyable besoin de croire
Editeur Bayard, 2007

« Contrairement à Freud, je ne dis pas que la religion est seulement une illusion et une source de névrose. Le temps est venu de reconnaître, sans craindre de « faire peur » aux fidèles ni aux agnostiques, que l’histoire du christianisme prépare l’humanisme… »

Au cours d’un long dialogue inédit en français, et de quelques textes rassamblés ici pour la première fois, Julia Kristeva boulverse nos idées reçues sur la religion et le christianisme, et nous invite à une formidable analyse de notre « incroyable besoin de croire ».

Julia Kristeva, née en Bulgarie, travaille et vit en France depuis 1966. Linguiste, sémiologue, psychanalyste, écrivain, elle est professeur à l'Institut universitaire de France et enseigne à l'Université Paris 7-Denis-Diderot, dans l'UFR de Lettres LAC, en se consacrant tout particulièrement à la littérature du XXe siècle. Elle est, par ailleurs, membre titulaire de la Société Psychanalytique de Paris.

Elle enseigne régulièrement à l'Université de Columbia et à la Newschool à New York, à l'Université de Toronto, ainsi que dans d'autres universités aux Etats-Unis et en Europe. Ses livres sont tous traduits en anglais par Columbia University Press.

Source: Le site officiel de Julia Kristeva: http://www.kristeva.fr/Julia_Kristeva/

Gândirea laterală

Dr. Edward de Bono

ed. Curtea Veche

Anul apariţiei: 2003

Titlul original: Lateral Thinking

Traducător: Sabina Dorneanu

Ca şi gîndirea logică, gîndirea laterală este un mod de folosire a minţii. Este un obicei şi o atitudine a minţii. Recunoscînd nevoia ordinii şi a modelelor, specifice gîndirii verticale, Edward de Bono scoate în evidenţă necesitatea actualizării acestor modele, în scopul creşterii eficienţei lor. Iar aceasta se poate realiza cu ajutorul intuiţiei, al creativităţii - şi al gîndirii laterale. Această carte este un manual de creativitate. Deşi nu ne transformă pe toţi în artişti, ceea ce ne învaţă ea reprezintă alternativa la a aştepta să fim vizitaţi de muze atunci cînd avem de rezolvat diverse probleme. Folosind tehnicile speciale dezvoltate aici, putem dobîndi obiceiul de a gîndi lateral şi putem găsi idei noi. Rezultatul este triumful unei metode educative captivante, la fel de folositoare pentru copii şi adulţi, indiferent de domeniul lor de interes.

Edward de Bono a predat la universităţile Oxford, Londra, Cambridge şi Harvard. Este considerat o autoritate în domeniul predării gîndirii ca tehnică. El a inventat conceptul de gîndire laterală şi a pus la punct tehnici formale pentru gîndirea creativă deliberată. A scris 56 de cărţi, care s-au tradus în 34 de limbi. Edward de Bono a fost invitat să conferenţieze în 52 de ţări şi să vorbească la întruniri internaţionale importante. În 1989, a fost invitat să organizeze o întîlnire specială a laureaţilor premiului Nobel. Unele dintre cele mai importante corporaţii de afaceri din lume, cum ar fi IBM, AT&T, British Airways, Du Pont, Shell, Ericsson, McKinseys, Ciba-Geigy, Ford, au apelat la consilierea sa. Uniunea Astronomică Internaţională a dat unui asteroid numele său, iar un grup de profesori universitari din Africa de Sud l-a aşezat pe o listă cu 250 de personalităţi din istorie care au contribuit cel mai mult la progresul umanităţii.

Edward de Bono administrează cel mai folosit program de predare a metodelor de gîndire în şcoală. Acest curs este predat acum în multe ţări din întreaga lume. Contribuţia sa esenţială constă în înţelegerea creierului uman ca sistem auto-organizat. Pornind de la această bază solidă, el a elaborat instrumente practice de gîndire. Munca lui este la fel de utilă în sălile de şedinţe ale unora dintre cele mai mari corporaţii din lume, cît şi în şcoli. Descoperirile sale sînt aplicate atît în şcolile de elită, cît şi în şcolile de la sate din Africa de Sud sau Cambodgia. Eficienţa descoperirilor făcute de Edward de Bono constă în simplitatea şi aplicabilitatea lor practică.

Sursa: http://www.curteaveche.ro/

Training - Gândirea laterală (vezi http://www.mindmaster.ro/ )

Moto: "Fără creativitate, nu există progres ! Am repeta la nesfârşit aceleaşi pattern-uri." (Edward de Bono)

Dr. Edward de Bono este inventatorul termenului de Gândire Laterală care acum este inclus în Oxford English Dictionary.

Gândirea laterală semnifica un mod de a gândi care urmăreşte schimbări in percepţii, concepte şi idei prin utilizarea unor instrumente specifice.

După ce înveţi tehnicile de Gândire Laterală poţi să:

- rezolvi probleme pe care nu le-ai putut rezolva cu metode obişnuite
- priveşti lucrurile din mai multe perspective
- ai abilitatea de a gândi altfel decât critic şi analitic
- descoperi idei noi şi creezi noi produse, procese şi servicii
- valorifici la maxim potenţialul indivizilor şi echipelor
- ai şansa de a inova şi a fi lider pe piaţă- poţi preîntâmpina blocajele în gândire
- eşti proactiv
- vezi oportunităţi acolo unde alţii văd probleme
- derulezi aceleaşi procese mult mai eficient, salvând timp şi bani

Dar de fapt, o dată ce ţi-ai însuşit instrumentele de Gândire laterală, poţi să le aplici oricând, oricărei situaţii. Sunt folosite de mulţi ani de oameni din diferite domenii si culturi si toti au obţinut rezultate remarcabile. De exemplu, organizatorul Jocurilor Olimpice din 1984 de la Los Angeles, Peter Ueberroth, atribuie o parte din succesul acestora utilizării metodelor de gândire laterală pe care le învaţase cu câţiva ani în urmă la YPO (Young Presidents Organisation) în Florida.

Gândirea creativă este o deprindere mentală pe care oricine poate să o achiziţioneze – dacă îşi doreşte. Instrumentele Gândirii laterale pot fi învăţate, exersate şi folosite într-o manieră deliberată. Este foarte dificil să fii creativ cu obiceiurile si metodele de gândire tradiţionale.

Tehnicile de Gândire laterală:

- Focus: formularea definiţiilor alternative pentru a obţine cele mai bune rezultate
- Lista propunerilor creative: canalizarea energiei creative într-un mod optim
- Cuvântul aleator: folosirea unui in-put întâmplător pentru a ieşi dintr-o stare de blocaj
- Contestare: aplicarea întrebărilor: de ce A?, de ce B?, de ce C? oricărei situaţii sau mod de gândire
- Lista de verificare a stilului de gândire obişnuit: ce pattern-uri de gândire foloseşti în mod obişnuit şi cum poţi ieşi din limitele lor
- Conceptul triunghi: utilizarea unui "punct fix" pentru a genera mai multe idei
- Conceptul evantai: cum sa generezi un numar mare de idei care satisfac acelasi focus
- Provocare: utilizarea termenului "po", valorificarea stimulărilor intenţionate şi neintenţionate şi aplicarea celor 6 tehnici de avansare pentru a crea idei noi
- Recoltare: colectarea şi organizarea sistematică a tuturor ideilor emise
- Tratarea ideilor: transformarea oricărei idei într-una valoroasă şi practică în acelaşi timp
- Evaluare: check-list cu 11 aspecte diferite care fac ca evaluarea unei idei să asigure implementarea ei cu succes

Trainer Six Thinking Hats & Lateral Thinking- Mihaela Zaharia

Sursa: Articol preluat de pe http://www.mindmaster.ro/