Sensul iubirii constiente - mediator transgenerational

Calatoria inimii - calea iubirii constiente

Editura: Elena Francisc
An de aparitie: 2006
Numar de pagini: 240
Autor: Welwood John
Editura: Elena Francisc


Dat fiind ca barbatii si femeile descopera ca nu se mai pot baza pe vechile roluri si formule pentru a se întelege, relatia intima reclama un nou tip de onestitate si constientizare, disponibilitatea de a renunta la tiparele învechite si de a cultiva noi abilitati. "Calatoria inimii" ne arata cum putem face fata provocarii învatând sa privim dificultatile ca pe oportunitati de a ne largi viziunea asupra a ceea ce suntem si de a ne spori capacitatea de inter-relationare. Aceasta este calea iubirii constiente...

Fragmente

Adevarata intimitate este, în primul rînd, o calatorie în necunoscut. Relationarea cu cineva de sex opus ne face sa ne confruntam cu acel mare altcineva din noi însine - o întreaga gama de calitati si dimensiuni neexplorate ale fiintei noastre, dincolo de "eul" familiar pe care îl cunoastem prea bine. Confruntîndu-ne cu marele necunoscut din noi însine, iubirea ne intensifica simturile si ne îndeamna sa crestem si sa ne dezvoltam în moduri neprevazute.

Astfel, ca sa gustam adevarata profunzime si bogatie a potentialului iubirii, trebuie sa exploram teritoriul necartografiat pe cont propriu, nu sa urmam indicatiile de pe hartile turistice. Daca încercam sa facem o relatie sa se potriveasca cu o imagine fixa din mintea noastra, vom împiedica manifestarea celor mai profunde resurse ale noastre, care se dezvolta în confruntarea cu provocarile reale de pe parcursul drumului. Lucrul de care avem cel mai mult nevoie în prezent nu e un scop idealist pe care sa-1 atingem, ci un simt al aventurii autentice în care ne angajam. Visul iubirii ne distrage de la adevarata cale a iubirii, ce duce mereu catre posibilitati vaste si neprevazute.

Calea e un termen care sugereaza marea provocare a existentei umane: nevoie de a ne trezi, fiecare în felul sau, la posibilitatile mai vaste pe care ni le ofera viata. Natura caii e de a ne conduce într-o calatorie, iar cel mai profund impuls al vietii e sa înaintam astfel. Cînd viata noastra are avînt, simtim un inconfundabil influx de vitalitate, care ne spune ca ne îndreptam catre ceva real. Din pacate însa, de multe ori nu sîntem ancorati în aceasta forta care se misca adînc în interiorul nostru. Cum descria poetul sufit Rumi situatia noastra, "Noi, cei orbi, credem ca ne-am pierdut calul, în timp ce el ne poarta înainte ca vîntul". Desi armasarul vitalitatii noastre ne duce înainte, indiferent daca ne place sau nu, noi adormim adesea în sa.
Astfel, relatiile pot merge în doua directii - catre somn sau trezire - si toti avem de facut o alegere individuala în privinta directiei. Putem încerca sa le folosim ca sa ne sprijine, sa ne vindece nesigurantele sau sa ne demonstreze ca sîntem merituosi, acceptabili, demni de a fi iubiti. Îndoindu-ne ca sîntem în mod fundamental buni de la început, putem cauta sprijin si consolare în ele. Putem chiar sa le transformam într-o fortareata împotriva efemeritatii, ca sa ne aparam de natura perpetuu schimbatoare a vietii. Dar atunci cînd folosim relatiile în primul rînd pentru sprijin si siguranta, ele nu fac decît sa stagneze, adormindu-ne si mai profund, întarind tiparele obisnuite de frica si neîncredere în sine.

Cealalta optiune e sa privim intimitatea ca pe o modalitate de a deveni vii mai deplin, ca pe ceva care sa ne ajute sa scoatem la lumina bunatatea si puterea mereu prezente în interiorul nostru. În loc sa cautam adapost într-o relatie, ne-am putea bucura de puterea ei de a ne trezi acele zone în care sîntem adormiti si în care evitam contactul gol, direct cu viata. Aceasta abordare ne deschide în fata o cale. Ne angajeaza în miscare si schimbare, ne ofera o directie înainte, aratîndu-ne unde avem cel mai mult nevoie sa crestem. Îmbratisarea relatiei ca pe o cale de evolutie ne ofera si o practica: sa învatam sa folosim fiecare dificultate de pe parcurs ca o oportunitate de a merge mai departe, de a intra într-un contact mai profund, nu numai cu partenerul nostru, ci si cu propria noastra vitalitate.
Prin contrast cu atitudinea aceasta, daca visam ca iubirea ne va salva, ca ne va rezolva toate problemele, ca ne va oferi o stare constanta de fericire sau siguranta, vom ramîne blocati în fantezii, fara sa cunoastem adevarata putere a iubirii - aceea de a ne transforma. Daca vrem ca relatiile noastre sa fie înfloritoare, trebuie sa le privim într-un fel nou - ca pe o serie de oportunitati de a ne dezvolta o constientizare mai vasta, de a descoperi un adevar mai profund si de a deveni oameni mai deplini.

Pentru a cumpara cartea, click aici